In noapte.


A trecut si asta. Se poarta culorile. Acum e frumoasa viata, bucuria si speranta. Copilaria si adolescenta. A trecut perioada in tonuri de gri, a trecut atmosfera aceea mereu inchisa, aproape sinistra. Ploie, ninsoare, nori si mocirla.
A fost ultima seara in care noaptea m-a prins din urma, in vreme ce eu fugeam inapoi la realitatea mea cotidiana. Autobuzul alerga spre casa pe drumul pustiit, in vreme ce norii s-au adunat gramada, urland parca la mine. A plouat mult, dar asta nu ma deranja. Ritmul ploii care lovea obsedant in geam era ametitor, dar placut. Puteam sa simt ii parfumul care aducea cu el primavara. Primavara, care a devenit mai mult un simbol decat o stare. E magica, precum un fluture superb ce traieste doar o zi.

Intunericul ce a cazut peste mine, in armonie parca cu viteza masinii si muzica rock ce rasuna din casti. Si ploaia care ma calma mai mult ca oricand. Starea mea a ramas la fel de cand am inceput sa ne facem loc prin trafic, trecand prin fata a nenumarate cladiri solitare sau aglomerari odios de neingrijite. Desi nu stiu exact cum sa detaliez sau sa descriu aceasta stare. Poate un amestec neomogen de tristete, de dor, de regret si resemnare tacita, blanda. Ceea ce e oarecum incompatibil cu spiritul meu ce tinde spre rebeliune.

Incerc sa renunt la masti si sa uit de lume. Incerc sa ma eliberez de totul, nepasandu-mi de nimic. Nu vreau complicatii, dar nu vreau de devin mai usor de descifrat.
Am o replica, care are mare importanta pentru mine. E cam asa: „Sa nu fim meschini, eu il urasc. Dar nu ii face rau.” Ei bine, e crunt spus ca adevarul cel mai dureros poate fi sintetizat cel mai usor. Eu stiu ca ura porneste din aceasi inima. E complicat. Nu o sa aflu probabil niciodata cum e cu adevarat. Dar cred ca stiu cum va fi. Desi n-as vrea sa ajung si acolo.

Mai e putin si fuge si noaptea asta de langa mine. O sa ma simt singura. Noaptea e cea mai benefica perioada. E linistita si stranie. Irezistibila.

Noaptea-i pe tocuri danseaza cu ea,
Noaptea-i pe fuga, tu spune-i sa stea…

See you soon, my dear ones!


Lasă un comentariu